Superalimente sau superfoods – sunt pe bune?

O dată cu ascensiunea veganismului în România au început să apară timid și superalimentele sau superfoods. Până la explozia veganismului, un lucru bun de altfel și menit să atragă atenția în multe alte direcții, nu doar către sănătate, aproape că aceste superalimente erau doar alimente. Multe dintre aceste superalimente nici măcar nu erau cunoscute în țara noastră, poate doar de cei care le întâlniseră în călătoriile lor în afara țării.

Ce sunt superalimentele?

Superalimentele sunt doar alimente. De-a lungul timpului, o serie de alimente au primit acest calificativ datorită substanțelor nutritive conținute în mod natural. Spre exemplu, afinele și cacaoa. Acestea două sunt considerate superalimente datorită conținutului crescut de antioxidanți și, respectiv, de minerale. Aceiași antioxidanți și aceleași minerale sunt conținute și de alte alimente.

Rădăcina de maca transformată în pudră este promovată ca fiind un superaliment cu multe proprietăți, printre care și conținutul de vitamina C. Dar știați că ardeiul gras și pătrunjelul sunt și ele foarte bogate în vitamina C? De ce nu ar fi și acestea două ridicate la rang de superalimente? Poate că sunt, totuși, prea comune pentru noi.

Toată această poveste cu superalimentele a plecat în jurul anilor 1920, când un importator de banane a început o campanie de marketing promovând aceste fructe. Acest importator încuraja consumul zilnic de banane pentru beneficiile lor: ieftine, sățioase, nutritive și pentru versatilitatea lor în bucătărie.

Din păcate, pe cârca superalimentelor s-au făcut miliarde de dolari. Un sondaj Nielson arată că oamenii sunt mai dornici să plătească o sumă mai mare pentru alimente etichetate ca foarte sănătoase, cu atât mai mult când pe ambalaj sunt specificate detalii despre acest lucru.

Un alt studiu făcut de Mintel în anul 2015 arată că vânzările pentru multe din alimentele cu eticheta de superalimente au crescut cu 36%. În 2017, alimente precum kale, quinoa și semințe de chia au înregistrat vânzări majore.

Concluzia este că atâta timp cât un aliment este proaspăt, crescut curat și integrat des în alimentația noastră, poate fi un superaliment pentru corp. De ce? Pentru că sănătatea noastră beneficiază constant de nutrienți. Orice aliment poate fi superaliment dacă înlocuiește mâncarea nesănătoasă, dacă este consumat alături de alte alimente nutritive și dacă este preparat corespunzător.

O listă actuală cu superalimente

Fructe de sezon proaspăt culese, fructe exotice importate, legume de sezon, leguminoase, cereale sub formă de bob sau măcinate, condimente, ierburi aromatice, frunze verzi. Toate acestea, în special ce este de sezon și local, pentru că ajung mult mai repede la noi după ce sunt culese, spre deosebire de cele importate care ajung greu la raft, și musai consumate des, echilibrat și corespunzător gătite.

Superaliment este un termen marketat care vinde foarte bine. V-ați întrebat de la crescut, cules, prelucrat, ambalat, pus pe raft, cât stă pe raft până este cumpărat, ce mai rămâne nutritiv în acel superaliment?

Acest lucru nu vă va împiedica să nu mai cumpărați, bineînțeles, însă alegeți rațional și bucurați-vă de cât mai multe alimente. Includeți varietatea în meniul vostru zilnic.

 

 

https://www.hsph.harvard.edu/nutritionsource/superfoods/

https://en.wikipedia.org/wiki/Superfood

Please publish modules in offcanvas position.